Cartea are un fir narativ-descriptiv propriu (curgerea
evenimentelor) dar in punctele-cheie foloseste imagini-simbol puternice,
consacrate fie in vechiul Testament, fie in Noul Testament. Acest studiu in
Apocalipsa 1-3 urmareste doar sa identifice, sa inventarieze si sa caute cateva
trimiteri cu referire la imaginile respective.
1:1-3
Cartea este o proorocie, in sensul analizei lucrurilor in
profunzimea lor si al declararii planului de actiune al lui Dumnezeu. Desi
multi comentatori considera ca Apocalipsa este un gen literar unic si deosebit,
eu cred ca are un format foarte familiar pentru cei care-si mai amintesc
cartile profetice ale VT. Alegerea unui mesager, dezvaluirea prin cuvant si
imagini, adresarea unor mesaje catre persoane concrete sau localitati specifice
– toate aceasta atmosfera o regasim in Ezechiel, Ieremia, Isaia etc.
La inceput se mentioneaza clar cine transmite proorocia,
consemnarea in scris (indicand o religie a cartii) si un sentiment de urgenta. Urgenta
poate fi explicata si prin faptul ca primele din evenimentele descrise (vezi
avertismentele catre cele 7 biserici) urmau sa aiba loc curand.
Mesajul profetic nu mai este adresat evreilor, ci „Ferice de
cine citeşte, şi de cei ce ascultă”.
1:4-7
Prima serie de mesaje este adresata catre 7 biserici din
provincia Asia – sa fie oare primul mesaj „oficial” de proorocie catre Biserica
formata din Neamuri ? Pana in acest moment, noii crestini dintre Neamuri
trebuiau sa-si gaseasca un mod de a se raporta la proorociile VT, un mod de a se
simti inclusi in planul lui Dumnezeu alaturi de evrei. Acum, dupa Pavel –
apostolul Neamurilor il avem pe Ioan – proorocul Neamurilor !
Oricum, in Apoc. 2:23 vedem cum scopul lui Dumnezeu prin
aceste mesaje este ca „toate bisericile” sa invete cine este si cum lucreaza
Domnul.
Isus isi formeaza Biserica (evrei si Neamuri) pentru a fi „o
împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeu”, obiectiv decretat prima data de Moise doar
pentru evrei, dupa scoaterea din Egipt – Exodul 19:6. De aceea, Biserica
trebuie sa aiba si un mesaj profetic personalizat pe masura.
Simbolurile VT utilizate aici sunt:
·
Cifra dumnezeiasca de 7 – biserici si duhuri (cu
mentiunea ca o traducere alternativa interesanta pare sa fie „Duhul inseptit” –
nota in Biblia NIV).
·
Scaunul de domnie al lui Dumnezeu – amintit in
mai multe ocazii in VT
·
„Cel ce este, Cel ce era şi Cel ce vine” (de 2
ori) este o trimitere directa la Numele lui Dumnezeu din Exodul 3:14-15
·
Isus – martor (Isaia 55:3-5), intai nascut (cu
sensul de prima inviere deplina) si Domn al imparatilor (vezi Psalmul 2 pentru
ultimele doua concepte)
·
Imparatie si preoti – dupa aceasta binecuvantare
de a fi poporul lui Dumnezeu data intai evreilor, apoi Neamurilor urmeaza
mentionarea respingerii lui Isus de catre „cei ce l-au strapuns”
·
Venirea pe nori (Daniel 7:13-14), strapungerea
(Isaia 53:5) si parerea de rau (Zaharia 12:10) – dar proorociile care se
refereau doar la evrei acum se aplica la „orice ochi” si tuturor „semintiilor
pamantului”
Notiunile NT utilizate aici sunt
foarte putine, dar puternice si se refera la Domnul Isus ca Mantuitor. El a
realizat pentru alesii Lui, prin sangele Lui ceea ce Domnul a realizat pentru
poporul ales Israel prin scoaterea din Egipt.
1:8-20
Isus se dezvaluie prin infatisarea simbolica si prin
cuvantul sau. O buna parte din simbolurile declarate de Ioan mai sus se repeta.
Elementele suplimentare vechi-testamentale sunt:
·
Alfa & Omega – prima si ultima litera a
alfabetului grecesc – exprima pre-existenta si controlul lui Dumnezeu asupra
istoriei – vezi Isaia 44:6 si Isaia 48:12 (contextul din Isaia privea rolul lui
Dumnezeu de proorocie, turnarea Duhului si idolatria)
·
Glasul ca trambita – vezi Exod 19,20 unde
trambita care se auzea nu pare sa fie de origine umana – in acelasi mod,
prezenta lui Dumnezeu impune respect, reverenta, teama
·
Din seria de „7” urmeaza sfesnicele – acestea au
fost prezente inca din instructiunile pentru Cortul Intalnirii - vezi Exod
25:37, Zaharia 4:2
·
Fiul Omului ne aduce aminte din nou de Daniel
7:13-14 (unde se prevede stapanirea lui peste „toate popoarele, neamurile, şi
oamenii de toate limbile”), iar acesta pare sa poarte o imbracaminte de Mare
Preot; detaliile infatisarii Domnului sunt reluate din Daniel 7:9 (in contextul
judecatii), Daniel 10:5-6 (in contextul confruntarii), Ezechiel 43:2; Isaia
49:2 (unde gura ca o sabie este o caracteristica a mesagerului lui Dumnezeu)
Elementele NT sunt:
·
Destinatarii initiali ai revelatiei – 7 biserici
din randul Neamurilor
·
7 stele – simbolizand „ingerii” bisericilor
alese ca destinatari
·
„Cel viu” – pe langa descrierea Dumnezeului
celui Viu din VT (in contrast cu idolii muti), NT aduce si miracolul dovedit al
invierii
·
Cheile mortii si ale locuintei mortilor – ca cel
care a invins moartea conform Fapte 2:24,31 unde regasim cei doi termeni:
moartea si Hades-ul; simbolistica diverselor „chei” este iarasi prezenta in NT
·
Sfesnicele VT simbolizeaza aici bisericile NT !
Aceste sfesnice care vegheau in Cortul Intalnirii si in Templul Domnului aveau
rolul principal de a da lumina, asa cum adunarile credinciosilor – prin
legatura dragoste si slujirea reciproca cu darurile Duhului – sunt modalitatile
de raspandire a Cuvantului Domnului in prezent.
Sa vedem acum ce se repeta din notiunile de mai sus si ce se
adauga in plus in mesajele catre cele 7 biserici.
Efes:
2:1 - 7 stele + 7 sfesnice (se repeta)
2:7 – pomul vietii din raiul lui Dumnezeu – vezi Geneza 2:9,
3:22-24 – reapare acest simbol puternic din Geneza; omul rascumparat de Isus si
dovedit printr-o viata de lupta crestina este restaurat la relatia cu Dumnezeu
care i-a fost refuzata lui Adam dupa caderea in pacat.
Smirna
2:8 - Cel dintîi şi Cel de pe urmă, Cel ce a murit şi a
înviat – ambele imagini se repeta
2:10 - cununa vieţii – cununile erau semnul victoriei si
acest simbol non-evreiesc apare in epistolele NT; expresia integrala inseamna
ca victoria va fi recompensata cu viata adevarata, ceea ce in paralelismul
ebraic se completeaza cu simbolul din 2:11 – credinciosii vor fi scutiti de „a
doua moarte” (existenta dupa moarte, in scop de pedeapsa este declarata si
clarificata mai mult in NT)
Pergam:
2:12,16 – „Cel ce are sabia ascuţită cu două tăişuri”; „sabia
gurii Mele” – simbol care se repeta
2:14 – invatatura lui Balaam – apare principiul aceleiasi
vechi ispite din Numeri 25:1-2 si 31:16 – un amestec de imoralitate si religie
pagana
2:17 – mana ascunsa si piatra alba cu numele nou – Dumnezeu
a fost capabil sa hraneasca pe Israel in desert, bisericile vor primi mana
secreta mentionata in Ioan 6:58 care asigura viata vesnica; credinciosii
urmeaza destinul Domnului Isus care a primit un nou nume conform Filipeni
2:9,10; piatra alba are un sens general de simbol asociat unui vot sau un semn
de acces; atat mana cat si piatra cu noul nume au un aspect secret si cunoscut
doar credinciosului;
Tiatira
2:18 - Fiul lui Dumnezeu, care are ochii ca para focului, şi
ale cărui picioare sînt ca arama aprinsă – imagine repetata
2:23 - „Eu sînt Cel ce cercetez rărunchii şi inima” -
2:27,28 – asocierea credinciosilor la prerogativele puterii
descrise in Ps. 2 – este vorba de puterea exercitata de Mesia asupra Neamurilor
! in plus, asocierea steaua lui Iacov + toiag de carmuire este prezenta in
Numeri 24:17
Sardes
3:1 – 7 duhuri + 7 stele – imagine repetata
3:3 – ca un hot – imaginea este consacrata de NT si peste
tot se refera la a doua venire a lui Isus
3:5 – haine albe, cartea vietii si marturia lui Isus cu
privire la cel credincios – toate acestea apar in NT; diverse „carti” sau poate
aceeasi „carte” sunt mentionate in Exod 32:32-33, Ps. 69:28, Daniel 12:1
Filadelfia
3:7 - Cel Sfînt, Cel Adevărat, Celce ţine cheia lui David,
Celce deschide, şi nimeni nu va închide, Celce închide, şi nimeni nu va
deschide – apelative consacrate in VT, in special in Isaia 22:22 – cheia lui
David si puterea de a inchide sau deschide erau prerogativele unei pozitii de
autoritate in Ierusalim
3:10 - ceasul încercării, care are să vină peste lumea
întreagă – conform Daniel 12:1
3:11 – cununa – s-a discutat mai sus
3:12 - un stîlp în Templul Dumnezeului Meu – Templul este
binecunoscut din VT; numele cetăţii Dumnezeului Meu, noul Ierusalim – iata ca
Ierusalimul cel vechi isi are un echivalent in viitor
Laodicea:
3:14 - Celce este Amin, Marturul credincios şi adevărat,
începutul zidirii lui Dumnezeu – roluri si demnitati care-i apartin lui Isus si
au fost dezvaluite in NT
3:21 – scaunele de domnie – notiune veche
Ca o concluzie simpla, aceasta prima parte din
Apocalipsa culege imagini puternice in special din Exodul, Isaia, Daniel,
Zaharia, Ezechiel si le aplica Bisericii, in care intra in special Neamurile.
Imaginile respective sunt reprezentative pentru Dumnezeu in circumstante de
judecata si confruntare pentru indeplinirea planului sau.