marți, 2 iunie 2009

Calvinismul devine religia elitelor in China ?

Articolul original se afla la adresa: http://www.guardian.co.uk/commentisfree/andrewbrown/2009/may/27/china-calvin-christianity

Urmeaza un rezumat-parafraza al articolului si cateva comentarii personale:

John Calvin este francezul care a fondat Calvinismul in Geneva. In 1514 a fost invitat de notabilitati pentru a reforma orasul, un fel de 'consultanta de management'. In urmatorii 20 de ani, prin predicare si slujire ca pastor, a transformat micul oras de 10,000 de persoane intr-un model de biserica si o credinta care a schimbat lumea. Alianta mondiala a bisericilor reformate (calviniste) este a treia mare grupare crestina in lume, cu 75 miliane de membri.
  • Comentariu: Articolul apare intr-un ziar secular deci nu prezinta o perspectiva confesionala sau teologica. Activitatea lui Calvin in Geneva a fost impresionanta, dar este controversata si cu siguranta nu a respectat principiul separarii bisericii de puterea politica.
Desi Calvinismul pierde teren in Europa si America de Nord, doctrina cunoaste un succes extraordinar in China. Reverendul May Tan din Singapore descrie raspandirea religiei calviniste in randul elitelor. O crestere similara avut Calvinismul in Coreea de Sud, promovat de celel mai mari biserici prezbiteriene din lume. O comparatie se poate face si cu raspandirea penticostalismului in Africa si America Latina, dar in randurile celor saraci. In China, cei atrasi de Calvinism sunt elitele universitare. Wang Xiaochao, profesor de filozofie la o universitate din Beijing a tradus lucrarile lui Augustin direct din latina. Treptat toate marile opere din primele secole ale traditiei crestine sunt traduse cu acuratete dupa originale.
  • Comentariu: Se pare ca argumentatia si constructia intelectuala complexa din calvinism atrag ganditorii academici. Indiferent de adevarul sau falsitatea sa, calvinismul intra in China pe filiera filozofiei si a traducerii clasicilor crestini. Nu vad aici o concurenta cu penticostalismul si nici vreun merit deosebit pentru calvinism din cauza adoptarii de catre elitele intelectuale. Testul crestinismului sta in transformarea personala independent de coeficientul de inteligenta.

Toate acestea au loc in afara controlului statului asupra bisericilor din China. Canalul pentru intrarea doctrinelor calviniste este constituit din departamentele universitare de filozofie sau de filologie sau de literatura si civilizatie vestica. Bisericilor oficiale nu le convine faptul ca nu pot controla universitatile, in timp ce seminariile bisericesti nu se ridica la nivelul intelectual al universitatilor respective.

  • Comentariu: E foarte bine ca universitarii isi dezvolta credinta crestina independent de bisericile aservite regimului comunist. Concentrarea pe aspectul intelectual al crestinismului permite practicarea unei forme de religie biblica fara constrangeri ierahice bisericesti si de asemenea fara cenzura comunista. Asta presupunand ca universitarii vad in doctrina respectiva mai mult decat un prilej de dezbateri.

Desi istoria crestina a Chinei include misionari prezbiterieni si alti calvinisti, acest fapt nu explica preferinta actuala pentru calvinism a bisericilor dizidente ('home churches') si a intelectualilor. Reverendul May Tan sugereaza ca motivul sta in caracteristica protestanta a independentei. Spre deosebire de bisericile catolice, cele protestante isi aleg singure pastorii. Dupa un secol jumatate de amestec al puterilor occidentale, insistenta papei de a numi episcopii este inacceptabila atat pentru guvern cat si pentru credinciosi. Spre deosebire de bisericile oficiale, bisericile dizidente au putini varstnici (majoritatea profesori) si foarte multi tineri, de aceea reprezinta viitorul crestinismului in China.

  • Comentariu: Inainte de a pune ascensiunea calvinismului chinez pe seama unei simple conjuncturi politice, sa meditam daca nu cumva independenta grupului local de credinciosi este un merit al unei religii adevarate. Apoi, tineretea si nivelul academic din randul calvinistilor chinezi sunt argumente puternice pentru rationalitatea credintei crestine.

Istoria calvinismului nu este una de aservire fata de vreun guvern, ci din contra, marile legende ale culturilor calviniste sunt caracterizate de razboaie impotriva unor imperii opresoare: olandezii contra spaniolilor, scotienii contra englezilor, americanii contra britanicilor. Cand bisericile chineze dizidente au aparut dupa Revolutia Culturala, ele au cautat o teologie crestina favorabila rezistentei in fata unui guvern totalitar si au gasit aceasta teologie la Calvin.

  • Comentariu: Macar in cazul calvinismului vedem o manifestare crestina a spiritului de lupta impotriva opresiunii, persecutiei, totalitarismului, departe de o viziune fatalista si pasiva incriminata de ateii militanti.

Ironia este ca, desi comunistii au stigmatizat crestinismul, ei au combatut cu putere si traditiile religioase chineze. Astfel, tinerilor li se pare la moda sa fii crestin, inclusiv din cauza ca regimul comunist a desfiintat teoriile si practicile traditionale religioase locale. Cele mai conservatoare statistici estimeaza la 500,000 noul val de crestini calvinisti si o noua biserica infiintata in fiecare luna. Crestinismul de tip calvinist cultiva o cultura a eforturilor intense: Calvin predica zilnic si chiar de doua ori duminca, iar secretarii sai au notat 108 volume de predici (majoritatea pierdute in timp). Astazi in China aceasta credinta crestina este perceputa ca progresista, rationala, consistenta din punct de vedere intelectual si favorabila unui spirit intreprinzator de afaceri.

  • Comentariu: Ca sa trag spuza pe turta mea de credincios, voi spune ca eforturile ateilor comunisti au fost deturnate de providenta intr-o favorizare a crestinismului. Ca sa fiu obiectiv, voi remarca aspectele practice, sociale si intelectuale confimate chiar de chinezi.

Ar fi uimitor ca tocmai China sa devina o mare putere in lumea crestinismului, dupa cum a devenit o mare putere economica. Dar lucruri la fel de ciudata s-au intamplat in trecut. Pe vremea cand Augustin si-a scris cartile, cine ar fi crezut ca barbara Europa va deveni centrul civilizatiei crestine iar caminul sau din Africa de Nord va deveni musulman in intregime ?

  • Comentariu: Fara comentarii :)