O slujba grava

Slujba de crestin este in primul rand una grava. Gravitatea are de a face cu Dumnezeu, viata si moartea, cerul si iadul.

Cei credinciosi au contact direct si continuu cu insusi Dumnezeu. Ei cunosc din paginile Scripturii adevaruri majore, pe care stiinta si filozofia lumii abia le intrezaresc. Destinul lor vesnic se trage de la crucea lui Cristos - eveniment cutremurator, dar predestinat si controlat de Dumnezeu. Avantajele credintei sunt imense si greu de inteles in totalitatea lor: invierea spirituala din randul celor condamnati, unirea prezenta cu Cristos, gloria de a domni impreuna cu Cristos in viitor, o mostenire vesnica. De aceea si credinciosii le mentioneaza destul de rar, preferand sa vorbeasca mai des despre alte aspecte ale vietii de crestin, pe care le inteleg mai usor si ei, si cei necredinciosi: veselie, bucurie, impliniri, satisfactii. Costurile vietii de crestin se anunta a fi si ele mari: persecutii si o incompatibilitate crescanda cu lumea din jur.

In acest tablou grav pe care l-am descris, se pare ca exista si o raza de optimism. Cei credinciosi vestesc Evanghelia, o lucrare plina de energie pozitiva si de satisfactii. Dar asa sa fie ?

2 Corinteni 2:15,16 ‘În adevăr, noi sîntem, înaintea lui Dumnezeu, o mireasmă a lui Hristos printre cei ce sînt pe calea mîntuirii şi printre cei ce sînt pe calea pierzării: pentru aceştia, o mireasmă dela moarte spre moarte; pentru aceia, o mireasmă dela viaţă spre viaţă. Şi cine este deajuns pentru aceste lucruri?’

Asta inseamna ca atunci cand il facem cunoscut pe Cristos prin Evanghelie, punem oamenii in fata unei alegeri. Celor care resping Evanghelia nu le ramane altceva decat moartea, in toate formele si profunzimea ei. Desi noi nu suntem raspunzatori de alegerea lor, noi suntem martori la sinuciderea lor spirituala. Trebuie sa acceptam ca vestirea Evangheliei aduce condamnare la fel cum aduce mantuire, iar Cuvantul vestit, pe langa posibilitatea unirii cu Dumnezeu, poate fi si o sabie care desparte lumea in inviati si condamnati.

Ioan 3:36 ‘ Cine crede în Fiul, are viaţa vecinică; dar cine nu crede în Fiul, nu va vedea viaţa, ci mînia lui Dumnezeu rămîne peste el.’

Stiu ca multi sunt gata sa raspandeasca Evanghelia de dragul si in folosul celor pierduti, asteptandu-se la raspunsuri entuziaste de la cei necredinciosi, precum si la o mare auto-multumire sufleteasca. Ma intreb ce motivatie vor avea sa faca aceasta doar pentru numele si slava lui Dumnezeu, privind in urma la spiritele lipsite de viata care raman sa-si poarte condamnarea dupa ce evanghelizarea s-a terminat.

Predica de pe Munte - scurte note

Mat 5:1 Cînd a văzut Isus noroadele, S'a suit pe munte; şi dupăce a şezut jos, ucenicii Lui s'au apropiat de El.
Mat 5:2 Apoi a început să vorbească şi să-i înveţe astfel:

De la inceput, Isus anunta ca va descrie starea spirituala care ne poate asigura fericirea suprema de a intra in Imparatia cerurilor. Aspectul prezent inseamna ca Imparatia este deja (v. 3,10) a celor care corespund descrierii, iar aspectul viitor se refera la promisiuni foarte concrete pentru acestia (v. 4-9).

Mat 5:3 Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!
Mat 5:4 Ferice de ceice plîng, căci ei vor fi mîngîiaţi!
Mat 5:5 Ferice de cei blînzi, căci ei vor moşteni pămîntul!
Mat 5:6 Ferice de cei flămînzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi!
Mat 5:7 Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă!
Mat 5:8 Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!
Mat 5:9 Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu!
Mat 5:10 Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăţia cerurilor!

Starea celor credinciosi cunoaste un progres marcat in v. 3,6,10. Cei care se vad saraci pe ei insisi in duhul lor sunt cei care iau in serios avertismentul lui Isus din Apocalipsa 3:17-18 - ''Pentrucă zici: „Sînt bogat, m'am îmbogăţit, şi nu duc lipsă de nimic”, şi nu ştii că eşti ticălos, nenorocit, sărac, orb şi gol, te sfătuiesc să cumperi dela Mine aur curăţit prin foc, ca să te îmbogăţeşti; şi haine albe, ca să te îmbraci cu ele, şi să nu ţi se vadă ruşinea goliciunii tale; şi doftorie pentru ochi, ca să-ţi ungi ochii, şi să vezi.''

Asemenea oameni isi recunosc dezastrul spiritual personal, recunosc ca numai Dumnezeu are solutia si ajung sa caute neprihanirea cel putin la fel de mult cum cauta cele necesare existentei zilnice. Odata primit, acest har al neprihanirii duce la o diferenta atat de mare fata de lumea in care traim, incat consecinta nu poate fi alta decat persecutia.

Isus anunta ca primirea neprihanirii duce la o relatie atat de stransa cu Sine, incat dusmania contra Sa se va reflecta si asupra urmasilor sai. Apoi, descrie relatia dintre Sine si credinciosi prin comparatie cu relatia dintre profetii Vechiului Testament si Dumnezeul lor. Asa cum profetii primeau si raspandeau Cuvantul Domnului, tot asa si noii credinciosi vor primi Evanghelia pentru a o proclama. La fel ca in vechime, 'profetii' lui Isus isi vor primi partea de persecutii, ca si rasplata care este in Imparatia din ceruri.

Mat 5:11 Ferice va fi de voi cînd, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni, şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră!
Mat 5:12 Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentrucă răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe proorocii, cari au fost înainte de voi.

Functia de profet pe care urmeaza sa o indeplineasca cei credinciosi este explicata prin apelul la conceptele de sare si lumina, doua moduri de a se raspandi in lume. Scopul final al proclamarii noastre este slava Tatalui care este in Imparatia din ceruri.

Mat 5:13 Voi sînteţi sarea pămîntului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăş puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decît să fie lepădată afară, şi călcată în picioare de oameni.
Mat 5:14 Voi sînteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte, nu poate să rămînă ascunsă.
Mat 5:15 Şi oamenii n'aprind lumina ca s'o pună supt obroc, ci o pun în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă.
Mat 5:16 Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, şi să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.

Deja Isus a anuntat ca urmasii sai vor fi in conflict cu lumea in care traiesc, dupa modelul profetilor din vechime. Dar cum anume difera comportamentul celor credinciosi ('faptele voastre bune') de comportamentul celorlalti oameni ?

Mat 5:17 Să nu credeţi că am venit să stric Legea sau Proorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc.
Mat 5:18 Căci adevărat vă spun, cîtă vreme nu va trece cerul şi pămîntul, nu va trece o iotă sau o frîntură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întîmplat toate lucrurile.
Mat 5:19 Aşa că, ori cine va strica una din cele mai mici din aceste porunci, şi va învăţa pe oameni aşa, va fi chemat cel mai mic în Împărăţia cerurilor; dar oricine le va păzi, şi va învăţa pe alţii să le păzească, va fi chemat mare în Împărăţia cerurilor.
Mat 5:20 Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor şi a Fariseilor, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.

Existenta unui conflict intre cei ce sunt ai lui Isus si ceilalti ar putea sa creeze impresia ca gruparea lui Isus este in conflict cu religia iudaica vechi testamentala. Oare Isus era un fals Mesia care urmarea sa indeparteze evreii de la religia parintilor lor ? Pentru a-si linisti ascultatorii, Domnul isi afirma loialitatea fata de esenta Vechiului Testament si defineste cauza conflictului. Conflictul se va crea tocmai prin aceea ca neprihanirea schitata in Vechiul Testament isi va gasi implinirea in Domnul si in urmasii sai, implinire de care nu se vor bucura liderii religiosi ai vremii. Imparatia cerurilor ramane domeniul de care apartin cei credinciosi si locul unde se judeca lucrurile in mod final.

Intelegerea modului practic in care se va manifesta neprihanirea in vietile credinciosilor necesita cat mai multe exemple. Isus isi asuma o autoritate egala cu Cel care a dat Legea vechi testamentala. Iata cum noii credinciosi vor implini cerintele Legii si vor depasi standardul religios al liderilor iudei.

Mat 5:21 Aţi auzit că s'a zis celor din vechime: „Să nu ucizi; oricine va ucide, va cădea supt pedeapsa judecăţii.”
Mat 5:22 Dar Eu vă spun că ori şi cine se mînie pe fratele său, va cădea supt pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său: „Prostule!” va cădea supt pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice: „Nebunule”, va cădea supt pedeapsa focului gheenei.
Mat 5:23 Aşa că, dacă îţi aduci darul la altar, şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,
Mat 5:24 lasă-ţi darul acolo înaintea altarului, şi du-te întîi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul.
Mat 5:25 Caută de te împacă de grab cu pîrîşul tău, cîtă vreme eşti cu el pe drum; ca nu cumva pîrîşul să te dea pe mîna judecătorului, judecătorul să te dea pe mîna temnicerului, şi să fii aruncat în temniţă.
Mat 5:26 Adevărat îţi spun că nu vei ieşi deacolo pînă nu vei plăti cel din urmă bănuţ.”
Mat 5:27 Aţi auzit că s'a zis celor din vechime: „Să nu preacurveşti.”
Mat 5:28 Dar Eu vă spun că ori şi cine se uită la o femeie, ca s'o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui.
Mat 5:29 Dacă deci ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate-l şi leapădă-l dela tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă. Mat 5:30 Dacă mîna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie-o şi leapădă-o dela tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.
Mat 5:31 S'a zis iarăş: „Oricine îşi va lăsa nevasta, să-i dea o carte de despărţire.”
Mat 5:32 Dar Eu vă spun că ori şi cine îşi va lăsa nevasta, afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; şi cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat, preacurveşte.
Mat 5:33 Aţi mai auzit iarăş că s'a zis celor din vechime: „Să nu juri strîmb; ci să împlineşti faţă de Domnul jurămintele tale.”
Mat 5:34 Dar Eu vă spun: Să nu juraţi nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul de domnie al lui Dumnezeu;
Mat 5:35 nici pe pămînt, pentru că este aşternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentrucă este cetatea marelui Împărat.
Mat 5:36 Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poţi face un singur păr alb sau negru.
Mat 5:37 Felul vostru de vorbire să fie: „Da, da; nu, nu”; ce trece peste aceste cuvinte, vine dela cel rău.
Mat 5:38 Aţi auzit că s'a zis: „Ochi pentru ochi, şi dinte pentru dinte.”
Mat 5:39 Dar Eu vă spun: Să nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci, oricui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celalt.
Mat 5:40 Orişicui vrea să se judece cu tine, şi să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa.
Mat 5:41 Dacă te sileşte cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două.
Mat 5:42 Celui ce-ţi cere, dă-i; şi nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute dela tine.
Mat 5:43 Aţi auzit că s'a zis: „Să iubeşti pe aproapele tău, şi să urăşti pe vrăjmaşul tău.”
Mat 5:44 Dar Eu vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvîntaţi pe cei ce vă blastămă, faceţi bine celorce vă urăsc, şi rugaţi-vă pentru ceice vă asupresc şi vă prigonesc,
Mat 5:45 ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni, şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.
Mat 5:46 Dacă iubiţi numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu fac aşa şi vameşii? Mat 5:47 Şi dacă îmbrăţişaţi cu dragoste numai pe fraţii voştri, ce lucru neobicinuit faceţi? Oare păgînii nu fac la fel?

In concluzie, modelul ucenicilor nu trebuie sa fie standardul de neprihanire al liderilor religiosi, ci neprihanirea Tatalui ceresc. Si nu doar atat, dar credinciosii nu trebuie sa urmareasca in primul rand respectul oamenilor, ci aprobarea din partea Tatalui.

Mat 5:48 Voi fiţi dar desăvîrşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvîrşit.

Mat 6:1 Luaţi seama să nu vă îndepliniţi neprihănirea voastră înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei; altminteri, nu veţi avea răsplată dela Tatăl vostru care este în ceruri.

Din nou avem un set de exemple practice, de data aceasta despre ce inseamna o viata de neprihanire traita in relatie cu Dumnezeu. Aflam despre adevarata darnicie, adevarata rugaciune si adevaratul post. Ucenicii sunt avertizati despre pericolul fatarniciei - ipocrizie (in greaca). Ipocrizia inseamna sa avem 'doua fete', una cunoscuta de oameni (o religie legalista mimata) si alta cunoscuta de Dumnezeu (de care nu ne putem ascunde).

Mat 6:2 Tu, dar, cînd faci milostenie, nu suna cu trîmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii, în sinagogi şi în uliţe, pentru ca să fie slăviţi de oameni. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata.
Mat 6:3 Ci tu, cînd faci milostenie, să nu ştie stînga ta ce face dreapta,
Mat 6:4 pentruca milostenia ta să fie făcută în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.
Mat 6:5 Cînd vă rugaţi, să nu fiţi ca făţarnicii, cărora le place să se roage stînd în picioare în sinagogi şi la colţurile uliţelor, pentruca să fie văzuţi de oameni. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata.
Mat 6:6 Ci tu, cînd te rogi, intră în odăiţa ta, încuie-ţi uşa, şi roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.
Mat 6:7 Cînd vă rugaţi, să nu bolborosiţi aceleaşi vorbe, ca păgînii, cărora li se pare că, dacă spun o mulţime de vorbe, vor fi ascultaţi.
Mat 6:8 Să nu vă asemănaţi cu ei; căci Tatăl vostru ştie de ce aveţi trebuinţă, mai înainte ca să-i cereţi voi.
Mat 6:9 Iată dar cum trebuie să vă rugaţi: „Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău;
Mat 6:10 vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pămînt.
Mat 6:11 Pînea noastră cea de toate zilele (Sau: pentru mîne.) dă-ne-o nouă astăzi;
Mat 6:12 şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri (Greceşte: Lasă-ne datoriile noastre, cum şi noi am lăsat pe ale datornicilor noştri.);
Mat 6:13 şi nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău. Căci a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin!
Mat 6:14 Dacă iertaţi oamenilor greşelile lor, şi Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greşelile voastre.
Mat 6:15 Dar dacă nu iertaţi oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre.
Mat 6:16 Cînd postiţi, să nu vă luaţi o înfăţişare posomorîtă, ca făţarnicii, cari îşi sluţesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata.
Mat 6:17 Ci tu, cînd posteşti, unge-ţi capul, şi spală-ţi faţa,
Mat 6:18 ca să te arăţi că posteşti nu oamenilor, ci Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.

Isus vesteste pentru ucenicii sai o viata de persecutii, de moralitate dusa la extrem si lipsita de avantajul unei pozitii sociale bazate pe merite religioase. De ce si-ar dori cineva o astfel de viata ? Este momentul ca ucenicii sa fie motivati prin descrierea rasplatii mai bune pe care o vor primi in cer.

Mat 6:19 Nu vă strîngeţi comori pe pămînt, unde le mănîncă moliile şi rugina, şi unde le sapă şi le fură hoţii;
Mat 6:20 ci strîngeţi-vă comori în cer, unde nu le mănîncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură.

Chiar daca ascultatorii au sesizat avantajele rasplatii ceresti, cu siguranta se intrebau daca totusi nu exista o cale mai usoara decat sa-ti sacrifici viata pamanteasca. Isus enunta regula dupa care destinul nostru este legat de valorile noastre, asa cum destinul servitorului este legat de unicul sau stapan.

Mat 6:21 Pentrucă unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.
Mat 6:22 Ochiul este lumina trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină;
Mat 6:23 dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întunerec. Aşa că, dacă lumina care este în tine este întunerec, cît de mare trebuie să fie întunerecul acesta!
Mat 6:24 Nimeni nu poate sluji la doi stăpîni. Căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celalt; sau va ţinea la unul, şi va nesocoti pe celalt: Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.

Atitudinea corecta fata de lucrurile materiale este atat de importanta incat merita cateva exemple practice. Goana dupa avutii este exprimarea nevoii de securitate. Pentru aceasta nevoie trebuie sa ne bazam pe grija Tatalui.

Mat 6:25 Deaceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gîndindu-vă ce veţi mînca, sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gîndindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decît hrana, şi trupul mai mult decît îmbrăcămintea?
Mat 6:26 Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu samănă, nici nu seceră, şi nici nu strîng nimic în grînare; şi totuş Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sînteţi voi cu mult mai de preţ decît ele?
Mat 6:27 Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorîndu-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui?
Mat 6:28 Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe cîmp: ei nici nu torc, nici nu ţes;
Mat 6:29 totuş vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s'a îmbrăcat ca unul din ei.
Mat 6:30 Aşa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe cîmp, care astăzi este, dar mîne va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor?
Mat 6:31 Nu vă îngrijoraţi dar, zicînd: „Ce vom mînca?” Sau: „Ce vom bea?” Sau: „Cu ce ne vom îmbrăca?”

Goana dupa avutii este o caracteristica a celor care nu-l cunosc pe Dumnezeu ('Neamurile' - popoarele care nu au avut un contact cu Dumnezeu precum evreii). Pentru cei care au luat cunostinta in mod profund de existenta lui Dumnezeu, prioritatile sunt altele: Imparatia cerurilor si neprihanirea.

Mat 6:32 Fiindcă toate aceste lucruri Neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele.
Mat 6:33 Căutaţi mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.
Mat 6:34 Nu vă îngrijoraţi dar de ziua de mîne; căci ziua de mîne se va îngrijora de ea însăş. Ajunge zilei necazul ei.

Acum continuam ideea din Matei 5:11, 12, cum anume trebuie sa ne exercitam functia de profeti care vestesc mesajul lui Isus. Trebuie in primul rand ca noi sa fim curati, altfel am fi ipocriti (fatarnici), atitudine care a fost deja condamnata mai sus in 6:2-18. Trebuie apoi ca ascultatorii nostri sa fie interesati ('saraci in duh' si 'flămînzi şi însetaţi după neprihănire').

Mat 7:1 Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi.
Mat 7:2 Căci cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi; şi cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura.
Mat 7:3 De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bîrna din ochiul tău?
Mat 7:4 Sau, cum poţi zice fratelui tău: „Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău”, şi, cînd colo, tu ai o bîrnă într'al tău?...
Mat 7:5 Făţarnicule, scoate întîi bîrna din ochiul tău, şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.
Mat 7:6 Să nu daţi cînilor lucrurile sfinte, şi să nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare, şi să se întoarcă să vă rupă.

Continua argumentatia ca ne putem lasa in grija Domnului, care va raspunde la rugaciuni cu mult mai mult decat un parinte pamantesc, cu conditia de a cere 'lucruri bune'. Cu toate acestea, sa nu uitam ca rugaciunile nu ne pot scuti totdeauna de persecutia in numele lui Isus, de care am fost avertizati mai sus.

Mat 7:7 Cereţi, şi vi se va da; căutaţi şi veţi găsi; bateţi, şi vi se va deschide.
Mat 7:8 Căci ori şi cine cere, capătă; cine caută, găseşte; şi celui ce bate, i se deschide.
Mat 7:9 Cine este omul acela dintre voi, care, dacă-i cere fiul său o pîne, să-i dea o piatră?
Mat 7:10 Sau, dacă-i cere un peşte, să-i dea un şarpe?
Mat 7:11 Deci, dacă voi, cari sînteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cît mai mult Tatăl vostru, care este în ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer!

Isus dat deja exemple practice despre ce inseamna sa implinesti Legea si Proorocii. Acum trage concluzia ca implinirea Legii sta in tratarea celorlalti cu aceeasi bunavointa pe care ne-o dorim pentru noi insine. Atentie - aici nu avem o regula care sa ne asigure ca, daca ii tratam bine pe oameni vom fi si noi bine tratati de acestia ! Mai sus am fost deja avertizati ca soarta crestinilor este persecutia. 'Ce voiti sa va faca voua oamenii' nu ne asigura un tratament reciproc din partea lumii, ci reprezinta un standard de comportament pentru noi.

Mat 7:12 Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel; căci în aceasta este cuprinsă Legea şi Proorocii.

Din cauza exigentelor descrise mai sus, primirea si practicarea neprihanirii nu reprezinta un hobby relaxant, ci o cale ingusta si o poarta stramta. Popularitatea va fi ultima caracteristica a caii lui Isus.

Mat 7:13 Intraţi pe poarta cea strîmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare, şi mulţi sînt ceice intră pe ea.
Mat 7:14 Dar strîmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă, şi puţini sînt ceice o află.

Isus a identificat adevarata Lege si adevaratii Prooroci. Noi trebuie sa fim in stare sa identificam falsii prooroci care urmaresc sa ne atraga in multimea celor care merg pe calea cea lata si pe poarta cea larga.

Mat 7:15 Păziţi-vă de prooroci mincinoşi. Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinlăuntru sînt nişte lupi răpitori.
Mat 7:16 Îi veţi cunoaşte după roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini, sau smochine din mărăcini?
Mat 7:17 Tot aşa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele.
Mat 7:18 Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune.
Mat 7:19 Orice pom, care nu face roade bune, este tăiat şi aruncat în foc.
Mat 7:20 Aşa că după roadele lor îi veţi cunoaşte.

Comportamentul falsilor profeti ii va da de gol, pentru ca ei practica fatarnicia, mentionand Numele Domnului in fata oamenilor dar nepracticand viata de intimitate cu Dumnezeu (vezi cap. 6:1-18). Fatarnicia poate induce oamenii in eroare o vreme, dar un asemenea comportament nu rezista analizei unui credincios care si-a invatat lectia Predicii de pe Munte.

Mat 7:21 Nu orişicine-Mi zice: „Doamne, Doamne!” va intra în Împărăţia cerurilor, ci celce face voia Tatălui Meu care este în ceruri.
Mat 7:22 Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: „Doamne, Doamne! N'am proorocit noi în Numele Tău? N'am scos noi draci în Numele Tău? Şi n'am făcut noi multe minuni în Numele Tău?”
Mat 7:23 Atunci le voi spune curat: „Niciodată nu v'am cunoscut; depărtaţi-vă dela Mine, voi toţi cari lucraţi fărădelege.”

Dupa ce Isus si-a luat dreptul de a interpreta Legea cu o autoritate egala cu cea a Datatorului Legii (cap 5:21-47), acum ne spune ca si accesul in Imparatia Cerurilor va fi reglementata de el ! Realizarile noastre religioase spectaculoase nu par sa-l impresioneze pe Isus, care pune primul plan relatia personala ('´nu v-am cunoscut'). Multimea religioasa care se indreapta catre iad isi bifeaza in gand realizarile religioase personale. Minoritatea care ajunge in Imparatie canta numai despre intimitatea si unirea cu Isus, Cel care ii conduce pe poarta stramta si pe calea ingusta.

Pilda finala intareste indemnul de a asculta si implini ce ne invata adevaratul Prooroc.

Mat 7:24 De aceea, pe orişicine aude aceste cuvinte ale Mele, şi le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care şi-a zidit casa pe stîncă.
Mat 7:25 A dat ploaia, au venit şivoaele, au suflat vînturile şi au bătut în casa aceea, dar ea nu s'a prăbuşit, pentrucă avea temelia zidită pe stîncă.
Mat 7:26 Însă ori şi cine aude aceste cuvinte ale Mele, şi nu le face, va fi asemănat cu un om nechibzuit, care şi-a zidit casa pe nisip.
Mat 7:27 A dat ploaia, au venit şivoaiele, au suflat vînturile, şi au izbit în casa aceea: ea s'a prăbuşit, şi prăbuşirea i-a fost mare.”

Ascultatorii erau de acord ca Isus era cu totul diferit de invatatorii lor. Se considera suficient de important pentru ca ucenicii sai sa accepte persecutii din cauza Sa; considera ca are autoritatea de a decide asupra adevaratului inteles final al Vechiului Testament; urma sa decida asupra celor care vor intra in Imparatia Cerurilor. De aceasta data, oamenii nu mai aveau in fata un simplu predicator, ci pe insusi Mesia !

Mat 7:28 După ce a sfîrşit Isus cuvîntările acestea, noroadele au rămas uimite de învăţătura Lui;
Mat 7:29 căci El îi învăţa ca unul care avea putere, nu cum îi învăţau cărturarii lor.